Cricova
Cricova este un oraș din sectorul Rîșcani, municipiul Chișinău, Republica Moldova, situat la 11 km de Chișinău. Datorită galeriilor naturale de peste 120 km, majoritatea folosite pentru depozitarea vinului, Cricova este una dintre cele mai mari atracții turistice din Republica Moldova. Cricova este supranumită și orașul stropilor de soare.
Cricova se poate numi oraș din mai multe considerente. Este pomenit în letopisețele principatului Moldovei din 1692, ca sat cu 200 de familii. Printre primii gospodari ai acestor locuri au fost Vasile Vornicul, Grigoaș Duga, Carpu Covrig, Petra Lupu și Toader Petru, aceștia având moșii în zonă.
În ceea ce privește toponimul localitatii Cricova, care se numise la începuturi Vadul-Pietrei, apoi, în scrierile lui Zamfir Arbore, Crăcău sau Cricău, el poate proveni din mai multe cuvinte : „cracă” (se puneau crăci mari peste vadul Ichelului, ca drumeții să nu se ude), „krak” (copac în limba slavonă), „cric” (strigăt în aceiași limbă, oamenii strigându-se de la o stână la alta) sau poate de la un vechi stăpân al satului pe nume Cricovan sau Cricovici, această din urmă ipoteză fiind singura care se reflectează în documente, unde apare un cărturar și secretar a domnului Petru Rareș, pe nume Petre Cricovici.
Cricova a fost supusă multor schimbări în decursul vremii: dezvoltarea social-economică, crizele economice, războaiele și schimbările de stăpâniri, creșterea populației și alte evenimente importante. În veacul XII trăiau în zonă Bolohovenii. Din 1359 până în 1812 a aparținul principatului Moldovei. Din 1812 până în 1917 a făcut parte din gubernia Basarabiei a împărăției Rusești, apoi câteva luni din Republica Democratică Moldovenească, și între 1918-1940 apoi 1941-1944 din regatul României, iar între 1940-1941 și 1944-1991 din Uniunea Sovietică. Astăzi ne putem mândri cu o localitate bine dezvoltată și vestită. Suprafața îi este de 745 km pătrați.
Ultimul recesământ din 2008 a arătat ca populația a crescut până la 15 000 de locuitori. Cricova e plasat pe podișul Moldovenesc cu altitudine de 100–200 m, în valea râului Ichel. Aici se întâlnesc livezi, imaș, pădure, câmpii. Solul predominant e cernoziu slab humidificat. Clima este temperat-continentală, verile sunt calde și secetoase iar iernile reci și zăpezite. Aici funționează felurite instituții administrative precum școlile următoare: școala rusă nr.77; liceul teoretic "Alexei Mateevici"; școala pentru tineret de Arte; grădinița nr.33; primăria, casa de cultură, farmaciile, spitalul, magazinele alimentare, combinatele de minereuri, vinăria și altele.
Localitățile vecine sunt Porumbeni, Ciorescu, Măgdăcești și Hrușova.
Cricova se poate numi oraș din mai multe considerente. Este pomenit în letopisețele principatului Moldovei din 1692, ca sat cu 200 de familii. Printre primii gospodari ai acestor locuri au fost Vasile Vornicul, Grigoaș Duga, Carpu Covrig, Petra Lupu și Toader Petru, aceștia având moșii în zonă.
În ceea ce privește toponimul localitatii Cricova, care se numise la începuturi Vadul-Pietrei, apoi, în scrierile lui Zamfir Arbore, Crăcău sau Cricău, el poate proveni din mai multe cuvinte : „cracă” (se puneau crăci mari peste vadul Ichelului, ca drumeții să nu se ude), „krak” (copac în limba slavonă), „cric” (strigăt în aceiași limbă, oamenii strigându-se de la o stână la alta) sau poate de la un vechi stăpân al satului pe nume Cricovan sau Cricovici, această din urmă ipoteză fiind singura care se reflectează în documente, unde apare un cărturar și secretar a domnului Petru Rareș, pe nume Petre Cricovici.
Cricova a fost supusă multor schimbări în decursul vremii: dezvoltarea social-economică, crizele economice, războaiele și schimbările de stăpâniri, creșterea populației și alte evenimente importante. În veacul XII trăiau în zonă Bolohovenii. Din 1359 până în 1812 a aparținul principatului Moldovei. Din 1812 până în 1917 a făcut parte din gubernia Basarabiei a împărăției Rusești, apoi câteva luni din Republica Democratică Moldovenească, și între 1918-1940 apoi 1941-1944 din regatul României, iar între 1940-1941 și 1944-1991 din Uniunea Sovietică. Astăzi ne putem mândri cu o localitate bine dezvoltată și vestită. Suprafața îi este de 745 km pătrați.
Ultimul recesământ din 2008 a arătat ca populația a crescut până la 15 000 de locuitori. Cricova e plasat pe podișul Moldovenesc cu altitudine de 100–200 m, în valea râului Ichel. Aici se întâlnesc livezi, imaș, pădure, câmpii. Solul predominant e cernoziu slab humidificat. Clima este temperat-continentală, verile sunt calde și secetoase iar iernile reci și zăpezite. Aici funționează felurite instituții administrative precum școlile următoare: școala rusă nr.77; liceul teoretic "Alexei Mateevici"; școala pentru tineret de Arte; grădinița nr.33; primăria, casa de cultură, farmaciile, spitalul, magazinele alimentare, combinatele de minereuri, vinăria și altele.
Localitățile vecine sunt Porumbeni, Ciorescu, Măgdăcești și Hrușova.
Hartă - Cricova
Hartă
Țară - Republica Moldova
Drapelul Republicii Moldova |
Republica Moldova este o republică parlamentară cu un președinte în calitate de șef al statului și un prim-ministru în calitate de șef al guvernului. Republica Moldova este stat membru al Organizației Națiunilor Unite, Consiliul Europei, Parteneriatului pentru Pace, OMC, OSCE, GUAM, CSI, OCEMN și al altor organizații internaționale, și este stat candidat în aderarea la Uniunea Europeană.
Valută / Limbă (comunicare)
ISO | Valută | Simbol | Significant Figures |
---|---|---|---|
MDL | Leu moldovenesc (Moldovan leu) | L | 2 |
ISO | Limbă (comunicare) |
---|---|
RO | Limba română (Romanian language) |
RU | Limba rusă (Russian language) |
TR | Limba turcă (Turkish language) |